1 2

Furia ingrasa

Furia ingrasa
Furia ingrasa


Intalnim frecvent oameni care au probleme cu supraponderabilitatea. Aceste persoane sunt adesea exasperate de numeroasele incercari de a tine regim care nu au dat rezultate sau ale caror efecte nu au durat, si multe femei ajung in cabinetul meu, resemnate. Obiectivul lor este de a accepta faptul ca nu pot slabi si de a renunta definitiv la ideea de a tine regim, si la sperantele false. Sunt descurajate in discursul lor si se condamna singure la a fi astfel tot restul vietii.
Incep adesea discutia cu urmatoarea intrebare:"Si daca excesul dumneavoastra in greutate nu ar avea nimic de-a face cu alimentatia dumneavoastra?" In privirea lor citesc, intotdeauna, aceeasi circumspectie.
De la inceput, vreau sa dau au la o parte o mica parte a populatiei care sufera de supraponderabilitate sau obezitate morbida din cauze fiziologice; problemele acestor persoane trebuie rezolvate prin intermediul medicinii, prin demersuri specializate. Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor excesul in greutate este o adevarata sursa de neintelegeri si de frustrari, iar tentativele de slabire nu au efectul dorit sau nu dureaza in timp.
Mai multe studii dovedesc corelatia care exista intre luarea in greutate si crizele de furie. Femeile si barbatii care au accese de furie repetate de-a lungul anilor, prezinta un exces de greutate important si il mentin, spre deosebire de persoanele de aceeasi varsta care au mai multa pace si bucurie in viata lor. Indiferent de sexul persoanei care sufera de furie cronica, se observa o mai mare productie de adrenalina, un hormon care intervine direct in stimularea celulelor grase. Acestea sunt transformate de ficat in colesterol; efectul este devastator asupra luarii in greutate, iar riscurile bolii cardiovasculare sunt mult mai mari.
Dincolo de orice consideratie fiziologica, persoanele cu exces de greutate sufera, inainte de toate, de o anxietate netratata, care le invadeaza si impotriva careia nu stiu ce sa faca. Procesul trait se desfasoara in maniera urmatoare: anxietatea din ce in ce mai accentuata le face sa resimta o senzatie de vid visceral. Senzatia devine repede insuportabila, iar pentru a scapa de disconfortul pe care aceasta il suscita, solutia vine de la sine: trebuie sa manance imediat. Intr-adevar, dupa ce a mancat, persoana in cauza are o senzatie noua, de data aceasta de satietate, si se simte linistita...insa doar pentru un timp.
In mod direct, acest proces traduce o regresie declansata de anxietate. Persoana crede ca ii este foame, dar este de fapt, anxioasa. Pe plan psihologic, o persoana care-si resimte in mod dureros anxietatea va avea tendinta sa dezvolte in mod spontan mecanisme de compensatie pentru a se adapta, si nu pentru a trata cauzele profunde. Brusc, suferinta vidului resimtit puternic o face sa se reintoarca la un moment din copilarie, atunci cand era doar un bebelus, iar anxietatea legata de foame disparea de indata ce lua sanul sau biberonul. Sa se simta "plin" il linistea pe noul nascut. Devenit adult, intr-un moment de disperare in fata propriei anxietati , regaseste reflexul de a se linisti prin mancare.
Acest mod de functionare reprezinta in sine o consolidare negativa care se va produce din nou, atat timp cat cauzele care se afla la origine nu vor fi suficient constientizate: de indata ce anxietatea se accentueaza, trebuie sa manance, pentru a o atenua. Astfel, oamenii mananca pentru a umple acest vid resimtit la nivelul plexului solar sau al stomacului; unii chiar au impresia ca le e foame. Stim totusi ca daca masa este luata la aceeasi ora si completata cu gustari echilibrate, nu ar trebui sa resimtim senzatia de foame. In plus, seara, cand simtim neincetat, un gol in stomac, putem spune cu exactitate ca senzatia de foame e reala, intrucat cel mai probabil suntem in plina digestie. In schimb, se stie ca serile si noptile sunt, prin natura lor, momentele cele mai anxiogene ale zilei.
Daca aceasta senzatie de vid ar exprima intr-adevar nevoia fiziologica de a manca, nu am "rontai" de mai multe ori in timpul serii si foamea ar fi satisfacuta mai rapid. Vorbesc despre o consolidare negativa, pentru ca, in momentul in care mananca, persoana anxioasa are sentimentul ca mancarea o linisteste, dar de fapt nu e asa, pentru ca senzatia de calm dispare foarte repede;de aceea foarte multe persoane au din nou pofta de mancare. Persoanele anxioase traiesc cu idea ca daca nu mananca atunci cand sunt in aceasta stare, anxietatea lor nu va disparea.

Fobia sociala - frica de a fi in centrul atentiei

Fobia sociala - frica de a fi in centrul atentiei
Fobia sociala - frica de a fi in centrul atentiei

Fobia sociala este caracterizata de anxietate fobica si de evitarea situatiilor sociale sau de performanta. Este vorba despre frica de a fii in centrul atentiei, de a face ceva penibil si de a fi perceput ca fricos. In centrul acestei tulburari se afla o teama fundamentala de evaluare negativa. Atat probabilitatea, cat si consecintele daunatoare anticipate ale evaluarii negative sunt exagerate. Fobia sociala, pentru multe persoane este o stare cronica si incapacitanta, cu o morbiditate semnificativa in ceea ce priveste disconfortul personal, esecul de a dobandi un potential social, occupational si personal maxim.
Simptomele cele mai suparatoare sunt cele mai vizibile pentru ceilalti: se inrosesc,transpira sau tremura. Evitarea este cel mai clar simptom comportamental al fobiei sociale. Multi pacienti vor evita pe cat posibil situatiile de care se tem. Situatiile care implica o reala sau posibila intrare in atentia celorlalti pot, de asemenea sa declanseze anxietatea ( de ex. statul la rand, folosirea transportului in comun, utilizarea telefonului cand sunt altii in jur, mancatul sau bautul in public, locurile aglomerate...) Cei mai multi pacienti cu fobie sociala se tem de mai multe situatii.
Fobia sociala poate fi confundata cu agorafobia, deoarece multe situatii de acelasi tip vor fi evitate.Totusi, cognitiile fundamentale, motivele de evitare difera. Persoana care sufera de fobie sociala nu suporta centrele comerciale, trenurile aglomerate etc. din cauza riscului de a fi atent studiata si a dificultatii de a scapa in cazul in care s-ar face de ras. Persoana cu agorafobie nu suporta aceleasi situatii din cauza dificultatii de a scapa in eventualitatea ranirii fizice. O persoana cu agorafobie considera ca e o situatie inspaimantatoare atunci cand e lasata singura, pe cand o persoana cu fobie sociala nu are nici o problema in asemenea situatie.
Obiectivele tratamentului sunt reducerea simptomelor si imbunatatirea functionalitatii precum exersarea abilitatilor sociale,terapia cognitiv- comportamentala si hipnoterapie

In trupul si creierul anxiosului, nu exista deosebire intre a se gandi la o problema si a o avea.

Nelinistea este o stare sufleteasca ce apartine familiei anxietatii, care ii corespunde ca "emotie puternica", uneori atat de puternica, incat devine maladiva. Nelinistea, la randul ei, ca stare sufleteasca, este mai usoara, mai subtila, mai mobila si mai omniprezenta decat anxietatea. Numerosi termeni descriu in toate limbile cele o mie si una de fatete ale acestor stari sufletesti de neliniste: ne putem simti tracasati, zbuciumati, ingrijorati,inspaimantati,stresati,preocupati.
Dintre starile sufletesti, nelinistea este poate cea mai discreta la exterior.Cea care se citeste cel mai putin pe chipul nostru sau in gesturile noastre, care nu ne impiedica aproape nciodata sa ducem o viata normala, sa radem sa zambim, fiind in acelasi timp zbuciumati cum numai cei apropiati stiu ca putem fi.
Exista un univers al spaimelor in fiecare dintre noi, care nu asteapta decat sa se trezeasca la cea mai neinsemnata ocazie, sau la cea mai mica slabire a vigilentei noastre.
Ca toate starile sufletesti, nelinistea salasluieste in corp: gat strans,apasare in piept si respiratia intretaiata, muschii incordati uneori pana la durere, in ceafa, spate...
De ce suntem atat de nelinistiti?
Mai multe studii gasesc o stransa legatura intre sentimentul de responsabilitate personala si starile sufletesti de neliniste. Foarte multe evenimente de viata ne framanta si asta datorita faptului ca noi credem ca trebuie sa actionam fata de ele prin;"trebuie sa o fac". Si atunci cand nu reusesc, isi spun:"Ar fi trebuit sa o fac". Framantarile pricinuite de grji, apoi framantarile pricinuite de regrete.
In trupul si creierul anxiosului, nu exista deosebire intre a se gandi la o problema si a o avea.
Ceea ce face ca nelinistea noastra sa dureze este faptul ca o intretinem izolandu-ne in convingerile noastre. Devenim intoleranti fata de alte viziuni asupra lumii. Cand suntem prinsi in capcana starilor sufletesti anxioase, tindem sa resimtim stupefactie sau manie fata de cei veseli, cei lipsiti de griji si de alti optimisti: acestia sunt vazuti doar ca niste persoane carora le lipseste ceva, de exemplu inteligenta sau luciditatea, si nu ca pe niste persoane care au ceva in plus fata de noi, de exemplu aptitudinea pentru fericire. Eu am ceva mai bun de facut decat sa ma bucur: "sa fiu nelinistit. E mai important, e mai util!"
Christophe Andre
Starile sufletesti

Atacul de panica

Atacul de panica
Atacul de panica

Atacurile de panica reprezinta manifestari scurte de frica intensa sau de discomfort, care apar brusc si sunt insotite de o hiperactivitate fiziologica. Barlow (2002) considera ca panica este cea mai clara reprezentare clinica a fricii. Experienta panicii este atat de aversiva, incat multi pacienti sunt foarte tematori in legatura cu un nou atac si dezvolta comportamente complexe de evitare a situatiilor care considera ei ca le declanseaza panica. Drept rezultat, panica si agorafobia sunt strans asociate, iar majoritatea indivizilor suferind de tulburarea de panica prezinta un anumit grad de evitare agorafobica si 95% dintre persoanele diagnosticate cu agorafobie raporteaza existenta unei tulburari de panica anterioare sau curente.
DSM- IV-TR defineste atacurile de panica astfel :"o perioada scurta de frica intensa sau de discomfort, in care patru sau mai multe dintre urmatoarele simptome s-au dezvoltat abrupt si au atins punctul de intensitate maxima intr-un rastimp de 10 minute. Atacul de panica tipic dureaza intre 5 si 20 de minute, desi este posibil ca o stare de anxietate ridicata sa persiste mult timp dupa incetarea episodului de panica".(Rachman, 2004).
Conform DSM-IV-TR, simptomele definitorii ale panicii sunt:
-ritm cardiac accelerat sau palpitatii
-transpiratie
-tremuraturi sau frisoane
-senzatie de sufocare, lipsa de aer
-senzatie de nod in gat
-apasare, durere sau discomfort la nivelul toracelui
-tulburari digestive sau greata
-ameteala, senzatie de dezechilibru, senzatie de lesin sau pierdere a echilibrului
-senzatia de derealizare sau de detasare de sine(depersonalizare)
-parestezii (senzatie de amorteala sau furnicaturi
-frisoane sau valuri de caldura
-teama de a-si pierde controlul sau de a innebuni
-teama ca este in pericol de a-si pierde viata.
Nu ezitati sa cereti ajutor, daca este nevoie. Este o mare usurare sa vorbiti cu persoane care cunosc realmente raspunsurile la multe intrebari si probleme.

Anxietatea generalizata -maladia grijilor excesive

Anxietatea generalizata este maladia grijilor excesive si incontrolabile.
Anxietatea generalizata este maladia grijilor excesive si incontrolabile

Este o maladie pentru ca grija este constanta in ea, pentru ca persoanele nu reusesc sa o opreasca si sufera din aceasta cauza multe complicatii: dureri fizice multiple, insomnii, dificultati de concentrare si de memorizare... Calitatea vietii lor este in mod clar alterata, aproape tot atat de mult ca si a pacientilor deprimati. Aceste persoane sufera de o reactivitate emotionala excesiva la tot felul de situatii. In anxietatea generalizata exista o viziune asupra lumii foarte marcata de omniprezenta pericolelor posibile.
In anxietatea generalizata se regaseste, de asemenea o izbucnire foarte rapida a scenariilor catastrofice. Cand suntem foarte anxiosi, evaluarea noastra asupra situatiilor se radicalizeaza: pierdem sensul nuantelor. Universul se imparte atunci in doua categorii: ceea ce este periculos si ceea ce nu este periculos. De indata ce survine o incertitudine sau o problema, ne indreptam direct spre scenariul catastrofic, cea mai proasta dintre situatiile posibile..
La inceput, anxiosii generalizati isi consulta mai degraba medicul de familie, caci ceea ce ii supara sunt simptomele fizice ( colite, dureri de ceafa, lumbago, dureri in regiunea precordiala...). Grija, suferinta fizica, ei le suporta cu barbatie, sunt obisnuiti cu ele. Anturajul lor este cel care, de cele mai multe ori, suporta mai putin bine si care ii indeamna sa ceara consultatii. Si atunci ei vin la cabinetul de psihoterapie cand sunt deprimati, epuizati si uzati de nelinistile lor neincetate.
Multi dintre acesti mari anxiosi vor avea cel putin odata un episod depresiv.

Sfaturi pentru familiile pacientilor agorafobici

Sfaturi pentru familiile pacientilor agorafobici

Agorafobia este definită ca “starea de anxietate (frica) legată de locuri sau situații din care ar putea fi dificil (ori stânjenitor ) să scapi sau în care ajutorul ar putea să nu fie disponibil în cazul în care survine un atac de panică neașteptat".

Situațiile cel mai des evitate sunt : a ieși singur din casă, a calatori singur, a te afla in tuneluri, pe poduri sau în spații deschise.Agorafobia este caracterizată mai puțin de teama de anumite situații și mai degrabă de teama de a avea un atac de panică in anumite situații.

Membrii familiei unui pacient agorafobic considera de cele mai multe ori ca acesta este foarte egoist. Ei manifesta resentimente fata de solicitarile absurde ale agorafobicului si se simt adesea manipulati. Ceea ce trebuie sa afle membrii unei astfel de familii esta ca suferinta subiectului este reala. Chiar daca subiectul dezorganizeaza serios viata de familie, el nu face acest lucru in mod intentionat, solicitarile sale reprezentand incercari de a se elibera de starile neplacute.

Partenerul unei paciente agorafobice trebuie sa o ajute, sa se faca util, sa-si faca timp sa iasa cu ea la plimbare sau la cumparaturi. El trebuie sa-i propuna activitati suplimentare (sa mearga la teatru, la expozitii etc.), fara insa a exercita presiuni asupra persoanei cu probleme. Partenerul de viata trebuie, de asemenea, sa incurajeze micile progrese ale pacientului si sa-i transmita in permanenta un sentiment de incredere si de siguranta. Astfel, daca acesta si-a dat intalnire cu partenerul/partenera la o anumita ora, este indicat sa nu intarzie (pentru ca acest lucru poate declansa o reactie de panica), ba chiar sa vina cu putin timp inainte de ora intalnirii. Afirmatiile de tipul “Poti sa lupti cu starile tale” sau “Inceteaza o data cu prostiile astea” nu ajuta la absolut nimic, pentru ca daca subiectul ar putea sa lupte cu starile sale este clar ca ar face-o.

Este mult mai indicata o atitudine mai constructiva. Micile placeri pe care un membru al familiei le poate face agorafobicului vor contribui la diminuarea starilor sale depresive si astfel acesta va dispune de mai multa energie psihica pentru a realiza exercitiile de desensibilizare.
Este important ca membrii familiei unor agorafobici sa inteleaga semnificatiile acelor lucruri marunte care, daca sunt realizate, reprezinta pasi important in directia vindecarii.

Acestora trebuie sa li se transmita sentimentul sa sunt intelesi, ca sunt inconjurati de intelegere si compasiune, precum si idea ca partenerul sau ceilalti membri ai familiei sunt convinsi ca daca ei vor face eforturi situatia se va ameliora.

De multe ori traversarea unor situatii psihotraumatizante severe ii poate ajuta pe agorafobici sa-si stapaneasca tulburarea, pentru ca in conditii de catastrofa sau criza, fiinta umana pune in actiune toate disponibilitatile sale latente. Astfel, de pilda, in lagarele de concentrare naziste simptomele fobice au disparut complet (Fensterheim si Jean Baer, 1977).

Cum sa treceti peste frica si fobii

Cum sa treceti peste frica si fobii
Cum sa treceti peste frica si fobii

Cred ca depasirea fricii este cel mai mare obstacol cu care se confrunta oamenii.
Spaimele in sine se inscriu in doua categorii: fobii si anxietati. Spaimele fobice apar atunci cand vezi ceva si imediat esti cuprins de frica. Anxietatea actioneaza mai lent, e o spaima care se construieste treptat si se produce cand oamenii patrund in propria minte si creaza imagini despre rezultate infioratoare.
In ceea ce priveste fobiile, pasii care trebuie urmati pentru a le invinge sunt cat se poate de simpli. Oamenii cred ca se tem de lifturi. Oamenii cred ca se tem de zbor. Oamenii cred ca se tem sa conduca o masina. Se tem de albine. Se tem de paianjeni. Se tem de serpi. Se tem de inaltime.
Oamenii cred ca se tem de toate aceste lucruri, dar de fapt nu se tem de ele.Nu e vorba despre un obiect anume.
Nu inaltimea te sperie, ci propriul tau creier.

Oamenii isi depasesc fobiile atunci cand se satura sa le mai fie frica, ajung la un punct in care se satura sa le mai fie frica. E o parte importanta in procesul solutionarii spaimelor.

Sfaturi de tinut minte in timpul unui atac de panica

Sfaturi de tinut minte in timpul unui atac de panica
Sfaturi de tinut minte in timpul unui atac de panica

1. Nu conteaza daca va simtiti ingrozitor, nesigur sau aveti senzatia de irealitate. Aceste stari nu reprezinta altceva decat exagerararea unor reactii normale la stres.

2. Desi traiti aceste stari, nu inseamna ca sunteti bolnav. Trairile respective sunt foarte neplacute, va sperie, dar nu sunt periculoase, astfel incat nu vi se poate intampla nimic mai rau de atat.

3. Lasati trairile respective sa se deruleze, incercarile de a le reprima nu fac decat sa le intensifice si sa le faca si mai acute. In momentul declansarii atacului de panica, inspirati adanc si apoi expirati prelungit, spunandu-va ca starile proaste va parasesc. Nu trebuie luptat impotriva atacului de panica, acesta trebuind sa fie acceptat ca atare.

4. Daca va aflati pe strada, va puteti sprijini de un zid, sau daca va aflati intr-un magazin aglomerat, va puteti retrage intr-un colt mai linistit.

5. Acordati fricii dvs. Timpul necesar pentru a disparea .

6. Priviti situatiile anxiogene ca pe niste ocazii pentru a exersa autocontrolul.

7. O metoda utila in distragerea atentiei de la ceea ce se petrece in corpul sau psihicul dvs., este accea de a privi in jur, si fiti atent la cladire, la ceilalti oameni, la masini, etc.

8. Cand atacul de panica se produce, trebuie sa relaxati corpul, sa inspirati si sa expirati profund, lasand lucrurile sa-si urmeze cursul.

Tulburarea anxioasa generalizata

Tulburarea anxioasa generalizata, sau cum sa-ti fie frica aproape tot timpul.
Tulburarea anxioasa generalizata, sau cum sa-ti fie frica aproape tot timpul.

Stare de lunga durata sau aproape permanenta de tensiune psihica sau fizica de mica intensitate, in timpul careia apar oricare dintre urmatoarele simptome: neliniste, senzatia de a fi pe punctul de a ceda nervos, oboseala fizica sau psihica prea mare pentru eforturile depuse, dificultati de concentrare, iritabilitate sau nervozitate excesiva, tensiune in muschi (carcei, spasme prelungite), tulburari de somn (somn redus ca durata sau neodihnitor). Deseori apare la persoane care au suferit diferite evenimente neplacute.

Cum se comporta o persoana care are o tulburare anxioasa generalizata?
Arata ca un om sacait, dar nu de un dusman foarte aproape sau foarte prezent, ci mai mult de gandul la acesta. Starea de neliniste sau ingrijorare este aproape palpabila, cei din jur sunt uimiti de starea de arc incordat.
Spre deosebire de cei cu atacuri de panica (unde ingrijorarile sunt de tipul "O sa mor prin infarct" sau "O sa imi pierd mintile"), in tulburarea anxioasa generalizata gandesc: "N-o sa trec niciodata de ziua asta" sau: "Sigur o sa fie rau in urmatoarele ore".
Aceste persoane reactioneaza insa mult mai calm la evenimentele cu adevarat stresante, ca si cum starea permanenta de incordare protejeaja de un raspuns brusc.
Individul cu aceasta tulburare nu este usor de suportat in preajma din cauza nervozitatii si iritabilitatii aproape permanente, dar nici el nu prea se suporta din cauza dificultatilor de concentrare si de memorie, care ii dau senzatia de pierdere a propriului control.

Se pare ca tulburarea anxioasa generalizata este cea mai "sociabila" dintre anxietati: aproape toate persoanele cu tulburare anxioasa generalizata au asociata si o alta tulburare psihica (depresie,tulburare de panica, agorafobie).

Tulburarile anxioase

Tulburarile anxioase-firica intensa
Tulburările anxioase nu apar la cei care-și fac prea multe griji, ci se referă la temeri iraționale și la evitarea situațiilor care provoacă astfel de neliniști. Persoanele care au atacuri de panică cred că frica îi va face sa cedeze fizic și psihic, cele ce suferă de fobie socială sunt convinse că se vor face de rușine, iar cele cu fobii specifice iși fac griji pentru propria persoană. Cei cu tulburări obsesiv compulsive se tem ca obsesiile lor să nu devină realitate, iar cei care suferă de anxietate generalizată își fac griji că, în ciuda temerilor lor, se va produce un dezastru. Persoanele cu tulburări anxioase cronice sunt extrem de sensibile la stres și se supără sau se neliniștesc foarte usor. Ele pot avea și simptome deviante, specifice altor tulburări anxioase sau altor tipuri de depresie. Știu, asta și își imaginează, de obicei, că ele insele , personalitatea sau temperamentul lor reprezintă cauza tulburării de care suferă. Dându-și seama că au o predispozitie spre anxietate și că nu sunt capabile să o gestioneze, ele neagă sau scapă de sub control evenimentele care au generat acest sentiment și se straduiesc să evite situațiile care le inrăutățesc starea. Se concentrează mai mult asupra simptomelor fizice care fac parte din răspunsul anxietal, în loc sa încerce să înțeleagă rațiunea acelei frici. Problemele principale sunt evitarea, ritualurile compulsive, paralizia emotională, teama de o eventuală imbolnavire și timpul petrecut făcându-și griji.
Tulburările anxioase nu se referă doar la grijile exagerate. Frământările sunt normale. Nivelurile medii de anxietate sunt deseori bine-venite pentru creșterea randamentului cuiva, iar cele relativ ridicate pot fi considerate normale în anumite circumstanțe. Persoanele care suferă de tulburări anxioase nu doar se plâng de faptul că sunt foarte neliniștite frecvent, ci solicită sprijin pentru confruntarea cu anumite temeri recurente, pe care le considera iraționale și supărătoare.
Manifestarile în sine și teama de ele reprezintă principala problemă, desi anxietatea care le urmează este simptomul definitoriu pentru acest tip de tulburari. Asadar, nu este de mirare că medicamentele anxiolitice s-au dovedit a nu fi tocmai remediile ideale; deși reduc atât starea de neliniște, cât și anxietatea anticipatorie și redau calmul pacientului, nu reușesc să reducă temerile principale, specifice fiecărei afecțiuni. Există anumiți factori generali care par să predispună la toate aceste tulburări iar tratamentul ar trebui să vizeze atât scăderea acestei vulnerabilități generale, cât și reducerea temerilor specifice fiecărei tulburări.

1 2



Promovare

 • Colegiul Psihologilor din Romania
www.copsi.ro
Bun simt si echilibru in profesia de psiholog.


Convertor valutar

Cabinet de psihoterapie si hipnoza clinica Psiholog Psihoterapeut Teodora Meghesan, consiliere, terapie, tratamente, tehnici, fobie, depresie, anxietate, psihoterapie psihologica Oradea Alimente pentru trup si minte, Atitudinea este totul, Autosugestia, Cabinet de consiliere psihologica Oradea, Cabinet de psihoterapie Oradea, Cabinet Hipnoza Oradea, Cabinet Psihorelax Oradea, Caractere si comportamente, Cauzele subtile ale imbolnavirilor, Ce este psihoterapia, Cere ajutor, Cine poate beneficia de psihoterapie, Complexul de inferioritate, Complexul de superioritate, Consiliere pentru adolescenti, Consiliere pentru adulti, Consiliere pentru angajati, Consiliere pentru pensionari, Consiliere si orientare in cariera, Consilierea de cuplu, Consilierea durerii doliului, Consilierea persoanelor varstnice, Cum decurge prima sedinta de psihoterapie, Cum te poate ajuta psihologul, Dependentele copiilor si tinerilor, Depresia, Despre frica, panica si ingrijorari, Dezvoltare personala, Frica de moarte, Gestionarea emotiilor, Hipnoterapia, Hipnoterapia si anxietatea, Hipnoterapia si depresia, Hipnoza, Hipnoza Ericksoniana, Hipnoza in terapia ostilitatii si a maniei, Hipnoza in tulburările conduitei alimentare, Hipnoza in tulburările psihosomatice, Hipnoza medicala, Hipnoza medicala, Inductia hipnotica, Managementul anxietatii, Managementul depresiei, Managementul furiei, Metafore terapeutice, Nevoia de mangaieri, Nevroza, Oferta si pret, Practici pentru a deveni fericiti, Preia controlul asupra vietii tale, Psihanaliza si spiritualitate, Psihocardiologie, Psihosomatica, Psihoterapia adolescentului, Psihoterapia familiei, Psihoterapia familiei,Psihoterapia femeilor insarcinate, Psihoterapia traumei, Psihoterapie de cuplu, Psihoterapie de cuplu, Psihoterapie individuala, Psihoterapie individuală, Psihoterapie la domiciliu, Psihoterapie online, avantaje si dezavantaje, Psihoterapie Ortodoxa, Respectul de sine, Sanatate si frumusete, Sanatatea creierului, Schimbarea gandirii, Serviciile cabinetului de psihoterapie, Starile sufletesti, Tehnici de relaxare, Terapia dependentei, Terapia subconstientului, Terapia suferintei, Terapie prin credinta, Tulburari afective, Tulburari hipocondriace, Tulburarile alimentare, Tulburarile anxioase, Tulburarile de personalitate, Tulburarile de somn, Virtutile terapeutice ale culorilor , dezvoltare, personala, adulti, consilierea, persoanelor, oncologice, consilier, autocunoastere, consiliere, vocationala, consiliere, informare, parinti, persoanelor cu cancer, psihoterapia, criza varstei de mijloc, cauzele subtile ale bolilor,durere sufleteasca ................................................................................................................................................................................................................................................................. Realizare pagini web, imagine, publicitate si promovare online www.groupromo.ro